Slujbă de pomenire la Mănăstirea Putna. 517 ani de la moartea lui Ștefan cel Mare și Sfânt

La 2 iulie 1504, cu 517 ani în urmă, a încetat să bată cea mai vitează inimă de domnitor moldovean, cea a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, canonizat apoi de Biserica Ortodoxă Română.

La 2 iulie 1504, cu 517 ani în urmă, a încetat să bată cea mai vitează inimă de domnitor moldovean, cea a lui Ștefan cel Mare și Sfânt, canonizat apoi de Biserica Ortodoxă Română.

Ștefan cel Mare, fiul lui Bogdan al II-lea, a fost domnul Moldovei în perioada 1457-1504, astfel domnind timp de 47 de ani. Este cea mai lungă domnie din epoca medievală din Țările Române.

Astăzi, 2 iulie 2021, la Mănăstirea Putna va avea loc slujba de pomenire a marelui Voievod. Potrivit Monitorul de Suceava, programul este următorul:
07:00 – 09:00: Slujba Acatistului Sfântului Voievod Ștefan cel Mare
08:20 – 08:30: Întâmpinarea la poarta mănăstirii a gospodarilor din vetrele folclorice ale județului Suceava, care vor veni pe jos din centrul comunei Putna spre mănăstire, interpretând cântări religioase și patriotice.
09:00 – 12:00: Sfânta Liturghie Arhierească
Vor sluji Înaltpreasfințitul Părinte Calinic, Arhiepiscop al Sucevei și Rădăuților, Înaltpreasfințitul Părinte Ioachim, Arhiepiscop al Romanului și Bacăului, și Preasfințitul Părinte Nichifor Botoșăneanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Iașilor.
În timpul împărtășirii clericilor va cânta corul de eleve. „Ascensio” de la Liceul Teoretic cu profil de arte „Grigore Grigoriu” de la Mănăstirea „Sfintele Femei Mironosițe Marta și Maria” Hagimus, Căușeni, Republica Moldova.
12:00 – 12:20: Recital al Grupul Vocal-Tradițional „Ai lui Ștefan, noi oșteni” al Liceului Tehnologic „Ion Nistor” – Vicovu de Sus.
12:20 – 12:40: Ceremonia militară, cu depunere de coroane și defilarea trupelor militare din partea Structurilor Ministerului Afacerilor Interne din județul Suceava și a delegației Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. Delegația MAI al Republicii Moldova va fi condusă de către Domnul Ministru Pavel Voicu.
În timpul ceremoniei militare, muzica este asigurată de Orchestra Model a Inspectoratului General de Carabinieri al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.
12:50 – 13:00: Prezentarea unor publicații despre Serbarea de la Putna, 1871, tipărite cu sprijinul Consiliului Județean Suceava.

Viața marelui voievod
Ștefan cel Mare este considerat o personalitate marcantă a istoriei României, înzestrată cu mari calități de om de stat, diplomat și conducător militar. Aceste calități i-au permis să treacă cu bine peste momentele de criză majoră, generate fie de intervențiile militare ale statelor vecine fie de încercări, din interior sau sprijinite din exteriorul țării, de îndepărtare a sa de la domnie. În timpul domniei lui Ștefan cel Mare Moldova atinge apogeul dezvoltării sale statale, cunoscând o perioadă îndelungată de stabilitate internă, prosperitate economică și liniște socială.

Pe parcursul domniei Ștefan cel Mare a dus peste 40 de războaie sau bătălii, marea lor majoritate victorioase, cele mai semnificative fiind victoria de la Baia asupra lui Matei Corvin în 1467, victoria de la Lipnic împotriva tătarilor în 1469, victoria repurtată în Bătălia de Codrii Cosminului asupra regelui Poloniei Ioan Albert în 1497. Cel mai mare succes militar l-a reprezentat victoria zdrobitoare din Bătălia de la Vaslui împotriva unei puternice armate otomane, conduse de Soliman-Pașa – beilerbeiul Rumeliei, la 10 ianuarie 1475.

Ștefan cel Mare a fost un mare sprijinitor al culturii și al bisericii, ctitorind un număr mare de mănăstiri și biserici atât în Moldova, cât și în Țara Românească, Transilvania, la Muntele Athos. Pentru aceste merite a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română cu numele de Ștefan cel Mare și Sfânt, la 20 iunie 1992.

Voievodul Ştefan cel Mare s-a stins din viață în vara anului 1504. Ştirea morţii sale a făcut înconjurul Europei şi a fost prezentată în numeroase cronici. Ceea ce rămâne învăluit în mister este adevărata cauză a morţii sale. Medicii timpului, dar şi istoricii au elaborat mai multe ipoteze. În ziua de marţi 2 iulie 1504, la orele 16.00, marele voievod al Moldovei, Ştefan cel Mare, se stingea din viaţă la venerabila vârstă de 71 de ani, în prezenţa boierilor şi a dregătorilor apropiaţi, a familiei, a urmaşilor săi, dar şi a medicilor care în zadar încercaseră să-i salveze viaţa. În urma sa rămânea o ţară consolidată şi amintirea unei glorii fără precedent în istoria românilor. „Vitejia şi succesul lui Ştefan erau renumite la popoarele vecine pentru experienţa în chestiunile militare şi faptele celebre săvârşite contra turcilor, tătarilor şi ungurilor”, preciza cronicarul polonez Wapowski. Totodată, Bonfinus, cronicarul maghiar, spunea despre Ştefan că a fost „un om foarte rafinat şi foarte fin în meşteşugul războiului”, în timp ce veneţianul Mateo Muriano adăuga că „este un om foarte înţelept şi demn de mare laudă, foarte iubit de supuşi, căci e blând şi drept, foarte vigilent şi darnic”.

Nu se cunoaște cauza morții
Deşi este cunoscută cu precizie data morţii sale, numele urmaşilor şi aproape toate împrejurările, Ştefan a plecat în mormânt cu un mare mister. Şi anume cauza exactă a morţii lui. O rană care l-a chinuit aproape jumătate de veac. Majoritatea istoricilor cred că tocmai de la război i s-a tras şi moartea marelui voievod. Mai precis, o rană care nu s-a vindecat complet şi s-a redeschis către anii bătrâneţii. Rana ar fi căpătat-o după un asediu nereuşit din anii tinereţii. Este vorba despre campania din vara lui 1462 pentru cucerirea cetăţii Chilia, aflată în stăpânirea Ţării Româneşti, pe tronul căreia se afla Vlad Ţepeş. Asediul are loc pe 22 iunie 1462, iar Ştefan atacă în primele rânduri. Este rănit grav la un picior. Istoricii spun că această rană va contribui mai târziu la moartea voievodului. „Rana pe care o căpătase Ştefan la picior cu prilejul primului asediu al Chiliei în 1462 nu l-a împiedicat să poarte încă atâtea războaie şi să-şi cârmuiască ţara timp de peste patru decenii. Nefiind îngrijită, însă, cum trebuie, ea nu s-a mai închis până la sfârşitul vieţii. Mai mult, circulau o serie de legende care atestau că rana lui Ştefan s-a redeschis la bătrâneţe în urma unui accident. Prezent în 1502 în Pocuţia, calul bătrânului voievod ar fi alunecat pe o zonă de drum cu piatră pavată şi ar fi căzut cu tot cu ilustrul călăreţ. Nu se ştie, însă, dacă există vreo urmă de adevăr în această poveste. Cum, de altfel, un mister rămâne şi poziţionarea rănii la ce picior. Nu se ştie nici din ce cauză nu se închidea rana, de aproape 42 de ani, şi nici cum a provocat mai exact moartea voievodului.

Totodată, există şi alte opinii. De exemplu, majoritatea cronicilor medievale, care vorbesc de starea de sănătate a bătrânului voievod, amintesc că era măcinat de o boală grea şi sâcâitoare. Miechowski, cronicarul polon, face lumină asupra bolii ce-l chinuia pe Ştefan şi spune că voievodul moldav suferea de podagră sau gută. Era considerată boala oamenilor bogaţi, fiindcă era agravată de consumul de carne de vânat, în special, de vin şi alte alimente de acest gen. Este clar că voievodul nu a fost îngrijit cum trebuie, fără regim şi tratament adecvat. Ceea ce a făcut ca în ultimul an de viaţă să nu-şi mai poată mişca aproape deloc mâinile şi picioarele, precizează Libertatea Cuvântului.

Total
0
Shares
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articol precedent

Alertă la Constanța: O tânără a fost violată, iar tatăl său ucis. Criminalul de negăsit

Articolul următor

Vinuri românești premiate la Bruxelles

Articole asemănătoare
Citește știrea

PRODUSE DE IGIENĂ GRATUIT

O nouă tranşă de pachete cu produse de igienă a început să fie distribuită către beneficiarii din municipiul Roman, începând cu data de 26 ianuarie. Este vorba despre o măsură de sprijin realizată în cadrul Programului Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate POAD 2018 – 2020.